Metodă de apărare a convingerilor

Planificăm, împreună cu câţiva colegi, să realizăm un experiment privind recalcitranţa faţă de informaţia care vine în contradicţie cu credinţele oamenilor – vrem să vedem cât de mult ţin oamenii la credinţele lor şi în ce mod le apără.

Azi, fără să mă gândesc la asta, am realizat un astfel de experiment în miniatură.Subiectul a fost verişoara mea, care se uita la TV, la desene animate. Un fel de desene animate pe care nu le suport, pentru că le consider degradante şi nu înţeleg de ce înloc să vadă copiii aşa ceva nu ar face altă activitate – fie plimbat, dialogat, citit, alergat – care sunt mai utile. Dialogul cu verişoara mea l-am formulat în termeni de interes, nu utilitate:
– Hey, la ce te uiţi?
– La desene animate. Acuşi o să se începă Scooby Do?
– M! Şi ţie îţi place, e interesant?
– Da.
– E cel mai intereant desen animat?
– Da.
– M! Da’ poeziile lui Grigore Vieru sunt interesante? (teritoriu tatonat – ea îmi vorbise câteva săptămâni mai devreme o carte de Vieru şi i-a plăcut).
– Da.
– Da’ ce-i mai interesant, poeziile lui Vieru sau Scooby Do.
– Poeziile lui Grigore Vieru.
– Atunci de ce ai ales să te uiţi la Scooby Do înloc să citeşti poezii?
– Da’ ce, eu trebuie să citesc poezii dacă vreau să mă uit la desene animate?! (a parat bine)
– Păi tu ai zis că sunt mai interesante poeziile.
– Şi desenele animate sunt interesante.
– Înţeleg că îţi face plăcere să priveşti Scooby Do. Există şi alte lucruri care îţi fac plăcere? De exemplu, ce-ţi place mai mult, să te uiţi la Scooby Do sau să stai în hamac?
– Să mă uit la Scooby Do!
– Bun! Da’ ce preferi, să te uiţi la Scooby Do sau să te joci cu fratele tău în Pairs?
– Pairs?
– Da, jocul cu piesele de carton pe care le puneţi voi pe jos, întoarceţi câte două şi căutaţi să le descoperiţi pe cele identice.
(Verişoara mea tace timp de 1 minut şi nu mă priveşte. Nu m-a privit deloc de când vorbim).
– Da’ ce ţi-ar plăcea mai mult, să te uiţi la Scooby Do sau să colorezi?… Ce-ar fi mai interesant, să te uiţi la Scooby Do sau să mergi la muzeu?
– Da’ ce, să mă duc azi la muzeu?
– Da’ care-i problema? Da, poţi să te duci azi la muzeu. Şi sunt atâtea muzee; poţi vedea casa în care a trăit Puşkin, poţi vedea figuri din ceară, poţi merge la Muzeul de Istorie, ai atâtea opţiuni! Sau, să zicem.. tu la teatru ai fost vreodată?

1. Luci a început să plângă (!)
2. s-a ridicat de pe scaun şi a ieşit din cameră
3. a închis televizorul (!) şi s-a ascuns
4. după jumate de oră am intrat în camera în care Luci… iar se uita la desene animate.

Concluzionez că evadarea e o formă de apărare, cea mai accesibilă, adesea (dar la care Luci nu a apelat din start – a parat cât a putut). Pe de altă parte, din p.4 e clar că … cu o singură rândunică nu se face primăvară.

2 gânduri despre &8222;Metodă de apărare a convingerilor&8221;

  1. Crezi tu c e posibil ca omul sa nu ma nince cu pine constient fiind ca asta este grav, sau putin maninca alimente sau pregatesc supa cu cartofi si carne si asta fiind destul de daunator.
    Nu el nu va inceta sa fac asa si nu poate sa mearga vorba despre ca nu suntem la curent cu asta sau ca nu suntem destul de dezvoltati ca sa ne permitem orce nici pe departe, problema este alta. Tendinta noastra de schimbare multilaterala dorinta de a lupta pe mai multe fronturi.
    Solutii: ” ceaiul negru este daunator pe stomacul gol, atunci il bem cu o prajitura sau alegem ceeaiul verde in acel moment dar nu incercam sa nu bem ceai.
    Aicea si problema cu experimentul, de ce sa nui permitem Lucii sa vizionezi 45 min de desene animate si 45 de citit de ce sa il iritam ne permitindui sa faca cei place si sa ratam cu intreaga zi plina de indispunere din partea ei, si aicia pleaca si aceelea 45 min de citi versurile lui Vieru, nici o data nu trebuie sa fim radicali.
    Deci, nu ne invinuim nici pe noi ca nu dam o educatie corecta dar haideti sa fim si putini realisti pregatindui un orar destul de interesant in care sa se includa si interes si folos si atracti si numai…. Dupa asta eu sunt sigur ca Lucia era sa fie mai deschisa cu voi si avea mai mult sa va spuna.

    • absolubil zice:

      Vorbeşti de educaţie. Sunt de acord, trebuie să aibă copilul timp pentru plăcerile sale, da, şi pentru desene animate, dar să fie altfel de desene animate, nu din cele cu roboţi-killeri sau steluţe de mare down.
      Dar ideea textului era alta. Nu i-am închis televizorul, nu am spus tot ce cred despre Scooby Do al ei, pur şi simplu am vrut să înţeleagă că sunt lucruri mai interesante pe care le poate face. Mai mult, se poate face abstracţie aici de tema dialogului nostru, prezintă interes cum a reacţionat fata. E interesant că a renunţat la contraargumentare, a capitulat, iar lucrul ăsta a durut-o. Mi se creează impresia că convingerile noastre devin parte din corpul nostru, şi ne doare când sunt atacate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s